|
|
|
|
|
Poezii de pisicutza
279.
*
Tarziu in noapte si e frig,
Aud frunzele vestede cazand.
Dar... parca,in negura norilor
Aud glasul tau rasunand
Ca vantul prin crengile brazilor.
Vad copaci golasi ce se misca
Pe ritmul vantului rece;
Dar, par, siluete negre ce musca
Doritoare din inaltul cerului plin de stele.
Nu ma insel, NU,
Esti tu, iubirea mea curata,
Impacata si incurajata
Ce ma astepti, sau poate nu...
Iubeste-ma ca pe mama ta,
Doreste-ma ca pe amanta ta,
Respecta-am ca pe tatal tau,
Pui te iubesc...
Poezii de CORINA
280.
*
Eu,tu si toamna...
Cu flori su cu frunze de aur
Septembrie alearga grabit
Si al serilor dulce tezaur
De pasari si zbor s-a golit.
Acum vrem sa intram intr-o toamna
Cu multe comori si iubirii
Dar tot ce e-n jur ne indeamna
Sa asternem in cale amintiri.
Sa punem pe suflet un lacat
Si in inimii s-asternem furtuni
Doar frunzele galben in treacat
Ne spune un vis din genuni.
Corabii cu albe catarge
De noi se despart prea firesc
Si prin stralucirea de a
Si valuri uitate pe mare
Ucise pe tarmuri de dor
Ne pun cate-un semn de intrebare
In toamna cu ceruri de zbor.
Prin nopti cu luceferi si luna
Cu flori si iubiri ce n-apun
Doar frunzele acestea ramana
Un semn de iubire postum.
|
|
|
|
|
|
|