| |
|
|
|
|
Poezii de Anamaria Prodan
187.
*
Singuratatea
Sa n-ai cui spune vreun cuvant
Iar gestul tandru de alint
Sa n-ai cui il darui,
Sa taci atunci cand ai vorbi,
Cand peste petrecuta zi
Ai vrea sa-ti amintesti...
Dintr-un nimic te-ai bucura
Dar n-ai cui spune vorba ta,
Si-atuncea te prefaci...
Traiesti prin toti in jurul tau,
Dar traiul asta este greu.
Adormi cu greu intr-un sfarsit
De-atatea ganduri pustiit,
In noptiile ce sunt prea lungi
Sa n-ai cui da tu tot ce-ai strans,
Obrazuri seci de-atata plans
De grele amintiri...
Si orice vise ai avea
Pe care-adesea le-ai purta,
Raman doar simple plasmuiri.
Incerci sa iti impiedici moartea,
Dar e mai dulce ca singuratatea.
Poezii de pisykiss
188.
*
in noaptea cand o stea am atins
un inger mi-a zis
k tristetea nu m-a invins
un inger mi-a promis
k dragostea m-a prins
la primul tau sarut
un inger am vazut
si atunci te-am placut
cred k a fost doar un vis
de dragoste trimis
esti un vis prins intr-o inima
esti visul meu kre nu se termina
pentru tine draga mea
o viata as dormi
pana as muri
in noaptea cand o stea am atins
un inger mi-a zis
k tristetea nu m-a invins
un inger mi-a promis
k dragostea m-a prins
cu un simplu zambet
m-ai cucerit
m-ai iubit
doar la tine draga mea
intreaga noaptea ma gandesc
doar pe tine draga mea
toata viata te iubesc
|
|
|
|
|
|
|
